Bine ați venit!

Şcoala Gimnazială Mircea Vodă este o şcoală rurală din inima Bărăganului cu un efectiv de 280 de elevi şi 25 cadre didactice, cu o evoluţie bine cunoscută, care a contribuit la formarea şi educarea multor generaţii.
Date din istoricul şcolii - Anul înfiinţării primei şcoli din comună: 1924
Schimbări intervenite: înfiinţarea celei de a doua şcoli în anul 1964, construirea localului pentru grădiniţă în 1973, în 1989 cele două unităţi s-au unit şi astfel funcţionează şi în prezent, în condiţiile reorganizării reţelei şcolare, în comuna Mircea Vodă a rămas o singură școală cu personalitate juridică în anul 2005.
Şcoala Gimnazială Mircea Vodă cuprinde următoarele structuri:
     • Şcoala Gimnazială Mircea Vodă:

Corp A: înfiinţat în 1924-reabilitat în 2012;

Corp B: înfiinţat în 1964 - reabilitat în 2011
     • Grădiniţa  cu program normal Mircea Vodă, înfiinţată în 1973- reabilitată în 2018
     • Şcoala Primară Deduleşti- construită în anul 1964, reabilitatată 2009

Şcoala Gimnazială Mircea Vodă cuprinde: ciclul preșcolar, ciclul primar, ciclul gimnazial.

 

Prof. Ciortan Florin Florian - director
Dumitrașcu Săndica - secretar, responsabil cu difuzarea informațiilor publice
Scarlet Tița - administrator financiar

 

 

• 125 de persoane în unităţi bugetare
• 50 de meseriaşi si liberi profesionişti
• 1.892 persoane deţinătoare de terenuri agricole din care 1.120 pensionari
• 26 de persoane întreprinzători particulari
• 180 de persoane şomeri si beneficiari de ajutor social
• 372 copii (preşcolari, elevi)

Din punct de vedere economic localitatea este ameninţată de capriciile Bărăganului. Principala activitate a locuitorilor este cea agricolă (cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor doar pentru consumul propriu). În zonă lipsesc agenţii economici puternici care să ofere locuri de muncă şi O.N.G.-uri care să sprijine categoriile sociale defavorizate.

În afara problemelor economice există şi probleme şi nevoi sociale: rata mare a şomajului în zona, lipsa locurilor de muncă mai ales pentru femei, lipsa educaţiei civice, abandonarea meşteşugurilor tradiţionale şi pierderea interesului pentru folclor de către tânăra generaţie, fapt care ar duce la pierderea imaginii de sine, sau altfel spus la pierderea identităţii noastre locale si naţionale.

Reîntoarcerea la tradiţii a locuitorilor satului aflaţi parcă în derută ar constitui o alternativă pentru rezolvarea unor probleme materiale şi sociale şi păstrarea identităţii în Uniunea Europeană.

Şcoala a încercat într-un mod modest să dezbată aceste probleme şi să ofere deocamdată soluţii teoretice pentru aceste probleme acute ale comunităţii noastre prin informări şi dezbateri organizate cu tineri si vârstnici cât si prin activităţile derulate în cadrul proiectului de educaţie civică derulat în 2004, care a avut un impact puternic pentru toţi membrii comunităţii. Vom continua să implementăm un adevărat program de educaţie a tinerei generaţii în spiritul descoperirii şi păstrării tradiţiilor.